Ansamblul „Datina” din Mărişelu

 în pelerinaj de Sfântă Mărie la Monor „la schit”

 

 

 

          Memebrii Ansamblului „Datina” din Mărişelu, coordonat de părintele Aurelian Poptean au participat alături de alţi credincioşi ai parohiei Mărişelu precum şi de credincioşi din parohia Domneşti, coordonaţi de părintele Blaga Lucian, la o procesiune cu icoana Maicii Domnului la schitul din Poiană, in parohia Monor.

          Manifestările au inceput in ajunul prăznurii Maicii Domnului cu slujba Vecerniei, a Paraclisului şi a Prohodului Adormirii, toate acestea desfăşurandu-se în Biserica din Mărişelu. După cuvântul de învăţătura, rostit de părintele Aurelian Poptean, care a rememorat episodul Adormirii Maicii Domnului precum şi purtarea ei de grijă faţă de intreaga lume, credincioşii din Mărişelu alături de membrii ansamblului au asteptat în faţa bisericii grupul de credincioşi, sosit de la Domneşti, avându-l în frunte pe părintele Lucian Blaga. A urmat apoi procesiunea înspre schitul de la Monor, iar în lumina lumânărilor şi liniştea nopţii se puteau auzi refrenele minunatelor pricesne „ O, Maicuţă Sfântă”, „Prea Sfântă Maică şi Fecioară”, „De la margini, o apostoli”, dar şi troparul sărbătorii”Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit de Dumnezeu Născătoare, mutatute-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii şi cu rugăciunile Tale mântuieşti din moarte sufletele noastre”.

          Cei peste două sute de pelerini, din cele două parohii bistriţene, au fost întâmpinaţi in curtea schituluide către neobositul părinte protopop al Bistriţei, Alexandru Vidican, alături de părintele paroh Avram Marius şi de peste două mii de credincioşi adunaţi in Poiană. După ce s-au închinat incoanei Maicii Domnului, în versul cântării dumnezeieşti”Am venit Maicuţă să te mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem” cei trei preoţi, în frunte cu părintele protopop, au înconjurat bisericuţa din Poiană, dupa care intrând în Sfântul Lăcaş, au aşezat icoana spre închinare.

          La soborul de preoţi s-au mai adăugat parintele Grigore Maga de la Ruştior, Ciprian Frăţilă de la Sebiş, Ştefan Praga de la Şieuţ, precum si părintele pensionar Pop Mircea. Într-o atmosferă demnă de toată lauda şi o linişte desăvârşită s-a săvârşit Taina Sfântului Maslu, urmată de cuvântul de învăţătură, rostit de vrednicul protopop Alexandru Vidican. În minunatul cuvânt de învăţătură, părintele protopop, a scos în evidenţă purtarea de grijă pe care o are Maica Domnului pentru lumea întreagă, precum şi jertfa pe care omul e dator să o facă spre a-i răsplăti dragostea. Totodată a scos în evidenţă chipul mamei creştine, a mamei jertfelnice şi iubitoare, capapibilă de cele mai alese gesturi pentru împlinirea morală şi materială a copiilor ei.

          A urmat apoi citirea molidvelor Sfântului Vasile cel Mare, rostite de către părintele pensionar Mircea, precum şi un recital de pricesne a ansamblului „Datina”, dinpreună cu toţi credincioşii prezenţi.

          Seara a fost încheiată de către părintele paroh Marius Avram, care prin mulţumirile adresate celor prezenţi şi-a exprimat bucuria dar şi dorinţa reântâlnirii în anul ce va urma.

          Ziua de praznic a regăsit ansamblul „Datina” în biserica din Mărişelu, iar în cadrul Sfintei Liturghi, la momentul potrivit, au susţinut sub îndrumarea doamnei preotese Susana Veronica Poptean, un concert de pricecsne mariologice, mulţumind astfel Maicii Domnului pentru binefacerile de care s-au învrednicit.

Jurnalistul Menuţ Maximilian sărbătorit de

 Ansamblul ,,Datina” de la Mărişelu

                   

                Joi, 16 iulie 2015, Muzeul Judeţean Bistriţa s-a îmbrăcat în haină de sărbătoare. Directorul Cotidianului Răsunetul, Menuţ Maximilian, a fost sărbătorit la împlinirea unei frumoase vârste, fiindu-i alături prieteni dragi precum şi oameni de aleasă cultură. Gazda acestui eveniment a fost televiziunea Favorit iar cei care au pus la cale derularea acestei surprize au fost nimeni alţii decât interpreţii de muzică populară ai judeţului nostru Olimpia Demeş şi Daniel Raţiu.

            Printre cei care i-au adus urări de bine şi sănătate au fost şi membrii Ansamblului ,,Datina” de la Mărişelu, coordonaţi de părintele Aurelian Poptean, cărora de-a lungul timpului omul de aleasă cultură Menuţ Maximilian le-a fost sprijin şi totodată îndrumător în parcursul lor artistic.Însuşi numele formaţiei ,,Datina” se leagă de numele acestuia ca şi de a coregrafului judeţului Ioan Simionca. De asemenea trebuie menţionat faptul că promotorul multor idei şi acţiuni culturale şi folclorice derulate în Parohia Mărişelu precum Simpozionul Cultural Religios şi Ştiinţific al Văii Şieului şi altele, poartă amprenta sa.

            În cadrul filmărilor în cinstea sa fetele din Ansamblul ,,Datina” au marcat acest eveniment prin jocul Nuşfeleanca (Fecioreasca fetelor de la Mărişelu), joc despre care sărbătoritul a vorbit în cadrul emisiunii sale Astăzi sărbătorim de la postul local de televiziune AS TV.

 Părintele Aurelian Poptean a mulţumit dar a şi făcut urări de sănătate, întelepciune, spor duhovnicesc, distinsului său prieten şi jurnalist Menuţ Maximilian. Alături de părintele membrii formaţiei de dansuri aduc cele mai alese mulţumiri prietenului lor de suflet1, urându-i şi ei mult spor în tot ceea ce face şi Dumnezeu sa îl păzească întru mulţi şi fericiţi ani.

 

„Datina”  Mărişelului la hramul sitarilor

 

            Duminică, 5 iulie satul Sita de pe Valea Tibleşului s-a gătit de sărbătoare încercând să ducă mai departe o tradiţie împământinită aici de mai bine de 25 de ani menită să celebreze momentul cel mai important din viaţa spirituală a unui sat, cel al sfinţirii unei biserici. Un sobor de preoţi din parohiile Spermezeu, Mărişelu, Dumbrăviţa şi Sita au oficiat o slujbă înălţătoare în altarul de vară din curtea bisericii înconjuraţi de credincioşi din localitate dar şi de fii ai satului reîntorşi la părinţi din alte părţi sau chiar din străinătate.

            Cuvântul de învătătură de la finalul slujbei a fost rostit de părintele Aurelian Poptean din Mărişelu fiind unul din fii acestui sat prin faptul că a slujit aici ca preot mai bine de 9 ani lăsând  o puternică amprentă în viaţa spirituală şi culturală a satului de la poale de munte. În cuvântul său părintele a scos în evidenţă importanţa Tainei Pocăinţei pentru omul robit de patimi precum şi modul în care diavolul robeşte astăzi pe credincioşi prin diverse mijloace precum ura, invidia, lipsa de timp etc.

            Părintele Poptean nu a venit însă singur la acest hram, ci a venit însoţit de Ansamblul folcloric „Datina” din Mărişelu a cărui fondator este din anul 2010. Suitele de jocuri în coregrafia instructorilor Florean Barteş şi Ionela Hordoan au adus de această dată câmpia mai aproape de munte iar recitalurile interpretelor Ioana Mesaroş şi Florina Ciuruş precum şi a grupului vocal condus de rapsodul popular Valeria Fechete au încântat sufletele oamenilor  adunaţi în număr mare în curtea şcolii. De asemenea un invitat aparte a fost artistul Daniel Raţiu care a bucurat sufletele sitarilor cu melodiile sale deosebite precum: ,,Faceţi-mi loc şi cărare”, ,,Codrule mândru-mpărat”, ,,Din Tibleş până-n Beclean” , in ele simţindu-se parcă acel glas tainic al moşilor şi strămoşilor săi, artistul având bunicii din partea mamei de aici.

            În încheierea spectacolului dansatorii au invitat lumea la joc încercând să aducă în prim plan celebrele jocuri de la şură ce aveau loc după fiece sărbătoare a satului animate pe vremuri de ceteraşul Alexandru Fechete, un cunoscut instrumentist al Văii Ţibleşului.

            Şi pentru ca totul să se desfăşoare conform tradiţiei creştine din primele veacuri dar şi omeniei locuitorilor din acest sat părintele paroh al sitarilor Teodor Dameş dimpreună cu membrii consiliului parohial au organizat o agapă frăţească nelăsând pe nimeni să plece neomenit din ograda bunului simţ şi a dărniciei.

            Tot acum cei doi preoţi, părintele paroh şi părintele de la Mărişelu, au pus bazele unei colaborări religioase duhovniceşti şi culturale, cel din urmă invitând pe sitari la hramul bisericii de la Mărişelu în prima duminică din luna octombrie. De asemenea părintele de la Mărişelu a făcut un dar de suflet părintelui şi întregii comunităţi, pe care a păstorit-o, reprezentat de un volum monografic intitulat: ,,Un crâmpei de veşnicie la poale de Tibleş”, volum apărut in 2011 la editura Karuna Bistriţa. Acest volum reprezintă şi va reprezenta o carte de vizită pe care o au de acum credincioşii din Sita ca mărturie peste veacuri a ceea ce sunt si a ceea ce au fost.

            Evenimentul a adus bucurie sufletească şi trupească atât prin manifestarea liturgică, momentul cel mai important al zilei, cât şi prin manifestarea artistică şi culturală.

 

Noul Ansamblu "Datina" din Mărişelu

Marele poet filozof Lucian Blaga, sintetizând lumea satului românesc scria aşa: "Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.Aici orice gând e mai încet, şi inima-ţi zvâcneşte mai rar, ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, ci adânc în pământ undeva".

De aici s-a zămislit dorul şi aici, doar aici îşi are casă voia bună şi dragul de frumos, de puritate. Asta încercăm să facem şi noi aici la Mărişelu, nu să rescriem o istorie ori o tradiţie ci să readucem amintirii ceea ce odinioară era o stare de normalitate. Încercăm prin acţiunile noastre modeste de altfel să redeschidem lada de zestre a Nuşfelenilor şi Şerlincanilor, aşa cum se numesc locuitorii acestor două sate minunate după denumirea veche, să le arătăm celor ce vor să le privească. Asta credem noi că e veşnicia. Ea se poate găsi scrisă în cămeşile de sute de ani, în portul lor tradiţional, în jocurile ce doar aici se joacă, precum şi în graiul lor.Aici a existat la fiecare casă câte un profesor dacă se poate numi aşa în ale jocului popular, aici au existat oameni ce prin măiestria lor au dus numele satelor acestora la nivel naţional , şi ar fi un sacrilegiu ca ele să nu meargă mai departe.Până la urmă nu e important cine deschide din când în când lada asta de zestre, e important că o face, lăsând comoara asta nestenată să bucure vederea şi auzul.

Multe locuri sunt minunate în lume, locuri în care poţi recunoaşte fără îndoială mâna celui ce le-a creat, însă, locul cel mai aparte de pe pământ în care sufletul însetat îşi găseşte pacea şi liniştea, e acolo unde te-ai deşteptat şi unde pentru prima oară ai rostit cuvântul dumnezeiesc, "mamă".Desigur poate părea paradoxal la un moment dat cum unii oameni ajung să spună acasă acolo unde vieţuiesc, deşi nu sunt nici născuţi nici crescuţi acolo. Cu voia lui Dumnezeu ajungem în locuri de care nici nu bănuiam ori gândeam, locuri în care arzi pentru semeni şi, cuprins fiind în dragostea lor te identifici cu ei, trăieşti asemeni lor, preiei obiceiul lor, pentru ca într-un final să te contopeşti cu propria lor identitate şi, într-o străfulgerare de gând să zici : "da cu adevărat sunt acasă".Asa au fost mulţi dascăli aici, preoţi, şi nu numai, oameni care au aprins flacăra dragului de dor . Asta încercăm şi noi să facem aici la Mărişelu şi Măgurele, să ne păstrăm tradiţia, portul, jocul şi nu să concurăm ansambluri profesioniste ori jocuri universale pe care de multe ori industrial oarecum le joacă orice ansamblu folcloric.

Aduc mulţumiri în acest sens tuturor celor ce ne sprijină, comunităţilor celor doua sate, autorităţii locale precum şi tuturor acelora care înţeleg că autenticul e ancorat în Dumnezeu şi în veşnicie. Mulţumesc dansatorilor, atât celor ce au fost cât şi celor ce sunt şi celor ce vor mai veni dar şi oamenilor cu suflet mare precum Florean Barteş, prof. Liliana Mureşan oameni de o valoare aparte de la care s-a reaprins flacăra veşniciei. Doresc generaţiei noi de dansatori multă sănătate, putere de muncă, să nu uite că în spatele lor se află moşii şi strămoşii lor care prin originalitatea lor au ridicat aceste dansuri la rang de artă. Să fie de asemenea conştienţi că oricât de buni ar fi trebuie să-şi plece capul în semn de smerenie, fiindcă tot ce au e dar ceresc şi nu ştiinţă pământeană, iar în gând să aibă cuvintele pe care le avea sihastrul român de la Hoyeva Ioan Iacob, atunci când caracteriza omul : "După chip cunoşti o floare, Ciocârlia după cânt, Aurul după culoare, Iar pe om după cuvânt.

Pr. Aurelian Poptean